Strivit sub copite si bocanci

Am găsit un material care arata și el ca nu degeaba port numele pe care îl port. Începutul ultimului deceniu al mileniului trecut ne-a prins complet nepregătiți Au fost multe posibilități în toate domeniile media. Luat de val am început și eu sa aștern pe hârtie cuvinte sau desene și sa umblu prin redacții uneori am fost publicat, alteori, adică de foarte multe ori, nu. Materialul de mai jos este un exemplu. Fiind prea umplut de corecturi l-am transcris, evident căutând sa aduc cât de cât la timpul prezent cele relatate atunci.     ISTORIA SE FĂUREȘTE SUB OCHII NOȘTRI Revoluția din decembrie 1989 a deschis perspective minunate pentru destine care cloceau în mizeria întunericului dictaturii: Doina Cornea, Mihai Lupoi, Marian Munteanu și muuuulti, multi alții… Geniul romanesc răbufnește mereu din aceasta tărișoara spre lume dar și de la lumea de dincolo vin idei și directive spre biata noastră tărișoara. Dupa ani de crâncene suferințe iată-ne atunci LIBERI !! ...

Anul 1989 a fost pentru mine anul unor schimbari rapide. Se vede ca existau informatii ca se fura. Atunci Intreprinderea de Contractare,  Conservare si Achizitionare a Produselor Agricole a devenit minister, in viziunea ministrului Zamfir, deci a lui Nicolae Ceausescu era inasprirea controlului. Atunci mai functionau inca Militia, Securitatea, Partidul, Romania etc. Dar cat de complexe sunt imputernicirile, daca se aplicau sau s-ar aplica si azi unde eram acuma…??

Fost mare fotbalist roman al carui fiu urmeaza atat cariera sportiva cat si cea de om de fotbal a tatalui sau. Eu am o amintire din studentie. Era un hotel Dambovita pe Bulevardul Maghieru, la parter era si o autoservire la care se manca bine. Eram, nu stiu de ce acolo si am nimerit la masa langa un om modest. Abia dupa ce am facut cunostinta am aflat ca era marele fotbalist care a ajuns la cota cea mai inalta a nationalei (fizic si moral) in Mexic. Am lungit ce era in tava cu ceva beri. Tema: visele tatalui Lupescu pentru fiul sau Ionut. Minunat. Eram atunci un duhovnic, ascultam spovedania unui tata care a lasat de o parte toata gloria, toata minunata sa cariera… dezvelind ce avea minunat in suflet... poate aceasta discutie m-a influientat undeva in nisele adanci ale mintii si spiritului pentru viitoarea mea cariera de om-tata. Nu pot ca azi sa am inregistrarea acelor ore. Acum orice delator, amator de mizerii poate inregistra tot. Sufletul meu, nisele acelea ascunse dar neeliber...

Azi a fost o zi in care se cauta sa se arate biruinta dreptei credinte in fata ereziei. E pacat cand peste tot in lume romani merg pe covorul rosu incununati de maracini scarbosi numiti azi lauri pentru creatii cat mai mizerabile botezate ca arta de niste nimeni care vor sa domine lumea. Deci sarbatoarea de azi e doar in curs de consacrare. Asa sa ii ajute Dumnezeu pe toti dupa lucrarea ce o fac. Multe duc azi ca un topogan spre rau. Un rau sclivisit si slujit de atatia vanduti aluia rau. Inca nu e clar dar poate sufletele si credinta celor care se duc la biserica, se roaga si cred in bine vor contribui la distrugerea raului si a railor care precum cruciatii distrug totul pentru a pune in loc nu crucea ci lucrarea celui rau…

(nu mondial, din Bucuresti La mobil o femeie tipa de vibrau geamurile:   - Alo, ce zici ? A motanu’. A plecat.  O pauza in care se vede a a fost luata la zor.  - Pai s-a pisat si s-a cacat pe salteaua noua. L-am gonit nenorocitu’ !

Se serbeaza azi 19 februarie doi oameni care au dus pana sus, la ceruri esenta romanismului, unul in sculptura devenind un reprezentant de frunte al artei moderne mondiale, o borna de hotar, un avanpost romanesc chiar daca vremurile l-au dus in pozitii antiromanesti, ca simplu cetatean francez... Sorescu cu a lui hamletian "Eminescu n-a existat", cu omul cu fusurile si o opera atat de moderna si minunat inradacinata in poporul lui care l-a adus chiar pe lista poate atunci curata si meritata a premiului Nobel... Cu asa oameni Romania orice ar vrea dusmanii nu poate fi desfiintata complet. Cine urmeaza unor asemenea titani? Ala eu, ala eu dar deocamdata chiar lumea e in mare criza de valori cu atatea nulitati care profita de fonduri uriase pentru un fel scarbos de taiat frunze la caini. Destepti coreenii astia si altii de pe acolo. Ii papa, nu ii venereaza ca indienii vaca. La mintea mea de un fel de Sorescu cu fusu cum de e asa dragoste mare de catei, animalute consuma...

care imi putea fi ultima Am plecat in oras, intr-o zi, cand eram in gimnaziu. Era o zi de vara. Din acelea cand totul e nemiscat, cum numai lumea Balcanilor traieste in lumina ei nemaiintalnita nicaieri. Aveam la brau clasorul cu timbre de schimb. Pe faleza ma gasesc cu Vasilica. Scuze domn Ludovik dar asa de romaneste, mitocaneste il chema. Avea prietenul si colegul asta al meu un tic, daca avea 100 de lei, scuze in comunismul ala nu umblam cu milioane la purtator, colegul asta arunca suta in fata, o suma care atunci cand dolarul era 13 lei era leoaica nu fisa de telefon. Pardon nu mai e nici 25 de bani dar nici telefon cu fise. Deci ma intalnesc cu Vasilica fara suta ca se vede ca era dupa ce vantul il pagubise de una aruncata cam in fata de dusa a fost... Hai cu mine pe salupa lui tata. Nu, nu era ca astia de azi, beizadea. Tatal lui era capitan pe un vas Sanitarul. Era din cei care au salvat mii de vieti in Delta pe acea vreme fara fite de elicoptere si echipamente SF. Acolo ...

Stefan Radulescu ...si pietenul meu drag.

 e timpul dumneavoastra si cat timp din viata! Sursa decupaje din programul saptamanal tv publicat de "Libertatea"

Nimic nu izvoraste din nimic Dar mai ales acela mic. Nu e miracol mai maret Decat al vietii mare pret. Afaceristi scarbosi, avizi Au intinat a vietii zi. Afaceri slavuieli, barbari Miracolul de la murdari. Dar oare ce e mai de vis Ce nu e nici in paradis O zvarcoleala, un pacat Este al vietii start curat. Femeia-i grasa slaba, Frumoasa sau lingaba, Desteapta, sluta grava, Destrabalata sau suava. Dintr-un moment cum ea ar fi fost Trecutul ei nu mai are nici un rost. Mareata inclestare cu natura, Cand de durere-i urla ura, Din chin si scancet si durere. Femeia ce a fost chiar piere. In camp, in baldachin de aur O mama care naste este un tezaur. Exita azi mizeriile de oameni Ce cauta mereu la semeni Motiv de barfe si minciuna Ca sa distruga a lumii grea cununa… Femeia mama e o sfanta Maternitatea o ajuta O mama e ce e mai sfant pe lume Copilul e a ei minune. Treceti deci voi, oameni de jale In in iad la ...

Evident filozofia chineza, zodiacul toate acumularile de mii de ani   ale acestui maret si incercat popor sunt cele care sunt dar in ce insemn eu, in ultimii ani la aflarea semnului care a patronat aceste vremuri am reactionat cu aceste reprezentari. Sa dea Dumnezeu ca acest Caine care intra in "functie" sa pazeasca singura mare bogatie a umanitatii: Pamantul!

Ortodoxia incepe din aceasta zi o scurta perioada dedicata aducerii omului la linia de plutire. Exista in viata noastra mai ales azi, privind in tara noastra dar mai ales in lume o stare de sclipicioasa bunastare, o dominare a fortelor raului descatusate de publicitatea si minciuna mediatica salbatica, de egoismul devenit demonica implinire a nulitatilor, minciuna devenita cocoana de mahala cu aere de regina, nerusinarea devenita bravada, viciile devenite drepturi pe cand normalitatea devine rusine, mancarea transformata in combinatie de chimicale aromatizate si facute sa semene cu ce mancau oamenii oameni,imbracamintea chicioasa facuta din alte chimicale care imita mai reusit sau nu materialele utilizate in confectiile de alta data, comunicarea si supraimbuibarea cu informatii, imagini, cu tona nu cu delicatetea necesarului. Jocurile care transforma bietii copii in ucigasi virtuali care devin incet, incet ceva inuman izolati de viata reala, de frumusetea lumii pe care daca nu o ...