Strivit sub copite si bocanci

Am iubit aceasta zi de cand eram copil, apoi tata fiind dar nici in cosmarul cel mai groaznic nu am visat ca tara asta va ajunge in asa hal incat slujbasii sa fie alungati de la treaba lor ca sa toace banii si cu copii... hai fratilor ca un copil admira parintii pentru ce sunt si fac. Nu ca stau acasa ca somerii si ii duc pe unde mintile postumane cred ca trebuie sa fie dusi copii!!! Si mai ales daca tara se gandeste la copii nu doar de 1 iunie hai sa nu mai existe copii saraci, flamanzi, rosi de patimi si boli. Patimi si boli aduse de emanatii care nu se mai satura de jocul cu poporul asta, sunt ca pisica atunci cand a prins un soricel pe care stie cat sa il hipnotizeze si ameteasca si cu labele din fata il rostogoleste, il invarteste il umileste. Hai sa scapam de pisicile astea hidoase si sa facem din copii cu adevarat viitorul natiei asteia! Asa sa ne ajute Dumnezeu!

dacaasexpune.blogspot.com

Am găsit un material care arata și el ca nu degeaba port numele pe care îl port. Începutul ultimului deceniu al mileniului trecut ne-a prins complet nepregătiți. Au fost multe posibilități în toate domeniile media. Luat de val am început și eu sa aștern pe hârtie cuvinte sau desene și sa umblu prin redacții uneori am fost publicat, alteori, adică de foarte multe ori, nu. Materialul de mai jos este un exemplu. Fiind prea umplut de corecturi l-am transcris, evident căutând sa aduc cât de cât la timpul prezent cele relatate atunci. ISTORIA SE FĂUREȘTE SUB OCHII NOȘTRI Revoluția din decembrie 1989 a deschis perspective minunate pentru destine care cloceau în mizeria întunericului dictaturii: Doina Cornea, Mihai Lupoi, Marian Munteanu și muuuulti, multi alții… Geniul romanesc răbufnește mereu din aceasta tărișoara spre lume dar și de la lumea de dincolo vin idei și directive spre biata noastră tărișoara. Dupa ani de crâncene suferințe iată-ne atunci LIBERI !! In aceste vremuri...

Povestire de la 1877 Un fiu avu, Ion pe nume, săraca greu îl mai crescu Şi văduvă fiind, muncind din greu Ea mare îl văzu flăcău. De ani venea la ei vătaful cu jandarmul Şi bani cereau, bani grei tot anul... Că nu ştia cum mai arată gologanul. Ion plecă şi el la oaste pentr-un an Cu puşcă grea şi pană de curcan, Dar a plecat în zi de post Şi a plecat şi dus a fost.... A scris o data de departe Zicea că pe acolo-i numai moarte, Zicea că luptă cu sultanul, C-a luat un stag şi e căprar; Şi a umplut pe mama bucuria, Şi mândria, De-a salutat-o atuncea până şi băcanul, Uitînd că-i mare datoria. Şi i-a mai scris Ion că mulţi turci de-or muri, Va fi şi bine şi săraci nu vor mai fi. Vătaful şi jandarmul nu vor mai veni, Şi bunăstarea poate şi la ei s-o mai opri. Maria îl va lua Şi soacră mare văduva va fi. Nepoţi cu droaia or veni. Şi-ograda bătrânească ce-i pustie Sub mâna lui, a lui va înflori „Şi mamă, numai bine o mai fi!” ...

ora 19.15  Teleenciclopedia Am avut ca si in 2005 la Complexul Muzeal dedicat lui Gin Gins Han o noua revelatie. Daca atunci pe o fresca de sute de metri am vazut cum geniul unui comandant a dus hoardele pe aproape toata intinderea accesibila si cunoscuta lui a lumii la inceput de mileniu II si a pus o samanta umana care exista si azi, la fel rubrica despre vulcani, hot spot in inteles geologic mi-a redeschis ca pe ceva deja vu din mintea mea, format in ani si ani, ca de fapt lumea asta e simpla, ca raul facut de javre ordinare, de nemernici de hamesiti analfabeti si toate jivinele junglei umane sub numele sofisticat de capitalism e infim si infam. Ceea ce poate acea izbucnire de materie incandescenta sa distruga si a ramas dovada moarta dar vie ca imagine Pompei nu poate distruge acest amarat cu tignafes singur sau in haita cu artificii stiintifice de media si tot felul de facaturi monstruoase nici cu bombe atomice, nici cu de alde astia emanatii, nici cu nimic. Vine pacostea i...

Amintire                                      de Proorocu Angel Cand “Maicuta mea” Dan Spataru canta, Ochii in lacrimi mama mea avea… Cantaretul nu mai traieste Dar melodia pentru mine in amintire vesnic este…. « Sa stii maicuta mea ca port icoana ta » … Asa in melodie Dan exclama ! Pentru mine undeva in suflet cuvintele, Cu imaginea ei   traiesc Cat eu pe lume vietuiesc. De fapt minunat este sa avem parte de frumos, De filigran, de tot ce e valoros. Iar sufletul nostru sa fie sensibil, virtuos Ca tot ce e minunat sa ii fie de folos…                                         Bucuresti 1 mai 2018