Cainele mort dintre stele


Nemultumitului i se ia darul.
“Padurea spanzuratilor” creatie cinematográfica a unui om caruia tatal sau i-a construit un teatru pentru el. Alte creatii romanesti sunt acum in patrimoniul universal al Zeului Teatru si a Zeului Cinema zis si a saptea arta. Patrimoniul adevarat nu cel falsificat de noua ordine dezordonata si dezonoranta....
Strambam din bot cand printre fílmele de la TvR, (acel TvR 1 sau 2 de inalta calitate, care a stat la baza culturii unui popor cu analfabetii o trista amintire,  eradicate fiind si TBC si alcoolismul cronic ca si mizeria… de droguri nu se pomenea atunci decat in fílmele americane mai ales... ) cand erau pe afise  la miile de cinematografe din tara, sau cand rulau filme romanestii.
Ne zgaiam dupa americanisme, si alte creatii care ne zapaceau. Erau si filme de mare valoare care apareau foarte repede si la noi, cozile la bilete si bisnitarii deveniti latifundiari si senatori sau deputati aveau pe atunci ce face…
Acum de la Nobel la tot ce se premiaza pe covoare rosii e numai cu conditia sa denigreze viata celei mai mari parti din poporul asta care traia decent, muncea cinstit si care azi e studiat alaturi de alte cateva ca sa se afle ce gene are de a distrus tot ce era bine ca sa devina bataia de joc a tuturor…
In goana de a copia lucruri inutile s-au pus pe caladaram undeva in centrul Bucurestiului, loc care are un miros ingrozitor de urina, cateva stele dedicate cu mare pompa unor actori si altor meritorii oameni ai scenei si ecranului din Romania.
Am trecut azi pe langa acele stele, parcurgand zona cu un miros intepator cum acum 30 de ani gaseai in WC-urile din gari sau halte, apoi in timpul involutiei eterne a Romaniei prin pasajele din Crangasi, Grivitei sau alte zone cu pretentii de mileniu al treilea…
Langa stele, cu botul intredeschis ca in steagul dac, cu o limba plina de muste ca si ochii era intins un caine mort umflat de timp si ploaie cu blana ca de vulpe, in rest gata de pus in bratele statuii ingrozitoare din fata Muzeului de Istorie Nationala…
E o imagine graitoare a ce e azi aici in tara asta dupa 25 de ani de tranzitie de la al tuturor la cine trebuie, a tot ce misca.
In zona cu stele, culmea, trec mereu si avansatii in boli psihice ai aceleiasi tranzitii, unul injura azi olteneste ceva nemaiauzit de mine si cei de pe acolo legat de branza produsa de el ca barbat……
Parca si Amza Pelea are o stea si cred ca de acolo sus deasupra Bailestiului unde cred ca are steaua adevarata a lui care nu va apune niciodata se felicita cu lacrimi in ochii lui limpezi ca a pus in pielea lui Nea Marin istorioara unei vizionari dintr-o sala de cinema in care filmul, un western, incepea cu un fasait caracteristic, si de la care a plecat nauc de cat de frumos era porumbul din spatele carciumii unde s-a desfasurat actiunea, porumb, cred eu modificat genetic pe care nu intelegea cine il muncea pentru ca toti de acolo stateau in bar si se impuscau unii pe altii fugind la nevoie in… minunatul… porumb…
Cainele mort, umflat cu blana de vulpe (poate din neamul celor care sunt de 25 de ani jecmanitorii Romaniei) vegheaza lat pe caldaram cu limba scoasa mancata de mustele verzi hamesite la stele stelelor teatrului si cinema-ului neamului nostru…E imaginea elocventa pe fondul sonor al dementului cu replici nemaiauzite intonate teatral, ca tóate domeniile, inclusiv salubritatea sunt mereu in…tranzitie…


Comentarii

Postări populare de pe acest blog

13 - 15 iunie

Micul prins (2024)

La aniversarea la fiecare