S-au intors fazanii !!

Fazanul e o pasare extrem de agresata de oameni de mii de ani dar care nu a trezit pana acuma nici un interes al vreunei fundatii care apara cai, caini si alte animale de pe urma carora se poate profita enorm. Deci fazanul a picat si de data asta de… fazan…

Mie imi e simpatic si deoarece catina se mai numeste in germana Fasanbeere – fructele fazanului care foloseste eleméntele nutritive si contribuie la raspandirea speciei in arealul lui de zbor.

Era la inceputul anilor 90 cand s-a umplut tot spatiul media cu o reclama pe o melodie simpatica referitoare la un chilipir in domeniul imobiliarelor, au luat niste baieti destepti de nu stiu unde banii fazanilor romani si „Dona Dona” s-au facut. Impresionant era un om modest de la tara care declara unei reporterite ca nu se se poate sa fie ceva necurat ca el a auzit la radio si a vazut la televizor !!!...

Revolutia  a descatusat oamenii, multe vise puteau deveni peste noapte realizabile, ofertele, parca stabilite de un planificator diabolic au venit pentru toti. Tot omul si-a visat copilul sa-i fie domn la oras... cu multa carte....

Si cu bani orice copil de oamani mai instariti a devenit. Totul usor, usor se ia pe bani... Este minunat ca avem mii de specialisti in management dar nu avem oameni in stare sa conduca decat spre faliment... Avem institutii care sunt infiintate sa controleze si au oameni care nu au o zi de practica ci incep cu controlul. Organe de toate soiurile cu oameni care rebuie sa pazeasca tara de hotii si a caror capi din varii metode de multe ori accidentale sunt prinsi cu matrapazlacuri de miliarde de euro sau ce or fi numai valori sa fie, din fericire pentru ei in cel mai rau caz primesc pedepse cu suspendare....

Era un consilier prezidential care se lauda ca are nu stiu cate vestigii dacice din aur pe toate posturile tv,  acum o mica parte din cele furate de cei ca domnia sa sunt readuse pe bani grei ai fazanilor romani cand si daca se gasesc la cumparatorii de chilipiruri de alta data...

Cate si cate tepe a luat poporul asta dar invers cinstitii de la hoti, nemernici si tradatori de tara pe fondul imnului national batjocoritor: „ Desteapta-te Romane!”...

Dar zilele acestea iar e bine, jumatate de milion de studenti au venit sau revenit in centrele universitare. S-a facut mare valva pe amarata biocenoza pazita de un clan dominant in zona Vacaresti. S-a creat acolo un fel de fauna intre asfalturi si betoane si aceea e studiata cu lupa...de numerosi specialisti care nu au sub lupa bazinele raurilor distruse de lucrari ecologice...

Dar fauna din jurul studentilor, care precum pestii din plancton au in jur rapitori de diferite calibre, cine o studiaza. Copii care poate pornesc bine intentionati dar care au obstacole si ademeneli greu de infrant.

Unde sunt studentii de alta data. In Politehnica s-a odata dat o petrecere si sarbatoritul a adus si niscaiva bautura, de casa nu de butic. S-a incheiat petrecerea si un participant nu avea cheia de la camera. A incercat sa intre pe geam la etajul 4. A cazut, a murit si toti cei care au participat la petrecere au fost exmatriculati...

Era multa disciplina, examenele erau grele dar si satisfactia cand deveneai absolvent era enorma. Fara costume si bani aruncati pe fast de carton dar cu idealuri si seriozitate. Apropo de carton diploma era diploma !

Mai era un lucru important, la absolvire un moment dificil pentru fostii colegi era repartitia.

„Dictatura” a fost insa prea blanda, erodata de viitorii ofertanti de cariere fulminante, erau scornite negatii, pilosenii si cine trebuia ajungea unde ii era locul.

Profesorii mei de la agronomie aveau majoritatea apartamentele in apropierea campusului universitar. Este acum un varf al epocii consumatoriste enorm de greu paltit de fiecare angajat in parte acest traseu permanent casa-serviciu-casa care inghite timp, nervi si bani. Mijlocul de transport in comun cand era civilizat era instructiv, am citit sute de carti, am studiat enorm in perioada de naveta. Dar acest permanent periplu dezumanizeaza. Injuraturi, accidente de circulatie, timp pierdut inutil.

In cazul in care cineva ar fi intentionat in trainicia unei intreprinderi ar putea face primul pas in crearea unui habitat in apropierea locului de munca pentru angajati. Se vorbeste de reforma in mediul rural. Cititi orice carte din literatura romana interbelica si veti vedea, chiar daca unii jandarmi, primari etc. erau uniti in potlogarii, Ioan Slavici, Liviu Rebreanu si George Cosbuc sunt intelectuali rezultati dintr-o civilizatie rurala minunata, poate ce e drept creata de vechiul imperiu Habsburgic, medicul, inginerii agronom, silvic, constructor, profesorii si invatatorii creau un cerc de intelectuali care erau modele dupa care se mulau tinerii intelectuali intrati in comunitate, primarii, oamenii legii erau in fata unor puternice forte educative si morale care nu se asemanau cu casele de vacanta ale unor intelectuali de azi care vin blindati cu ce le trebuie de la oras stau si afuma atmosfera cu gratare si pleaca asa cum au venit.

Era o societate stabila, activa care avea un rol pozitiv. Era pe partea cealalta a medaliei rasplata respectului concetatenilor pentru acei intelectuali care erau incomparabil mai bine traiti decat cei de la oras.

Am prezentat o biocenoza aproape disparuta. E infloritoare azi biocenoza din jururul fazanului student. O buna parte din fetele de pagina X pe care le devoreaza in drum spre serviciu o mare parte din calatorii care mai merg in mijloacele de transport de azi au ocupatia de baza studente...

Sunt multe lucruri revoltatoare cu acest subiect. Inclin sa cred ca educatia aleasa in timpul anilor petrecuti in familie, un puternic sprijin moral si material din partea familiei si celor dragi in directia acumularilor intelectuale, alegerea anturajului pot face din potentialul fazan aflat in bataia pustii atator vanatori de bogatie facila, un exemplar viguros de om pregatit sa obtina in viata satisfactii infinit mai mari de pe urma trecerii prin facultatea care trebuie musai sa se muleze pe zestrea sa dinainte de studentie si mai ales pe aptitudinile sale.

Dupa parerea mea daca nu se va relua viata reala, bazata pe biologic si logic, daca nu se va distruge lumea asta virtuala sau in cel mai fericit caz de carton frumos poleit din jurul tinerei generatii omenirea si o data cu ea Romania se indreapta spre un viitor apocaliptic!

Succes deplin acelora care au ca scop crearea unui viitor demn de cei demni si buni pe care ii succed pe acest pamant!

Dorinta mea sincera este ca sa vad ca toti cei de azi constientizeaza ca tot ce cred ei ca e al lor si pot sa il distruga in goana dupa un nimic frumos sclivisit de multe ori autodistrugandu-se  ajung sa isi dea seama ca nu e nimic mai presus decat viata adevarata, traita corect, beneficiind de nivelul actual al inteligentei umane, intr-o lume curata si bazata pe triumful binelui in fata acestui rau care ne copleseste din nefericire azi...

Bucuresti 02.10.2012