Amintiri de calator 3
Peste un an jumatate a durat
investigatia in urma careia s-a aflat ca se merge cu nasul in Romania….!!!??? Stire aparuta in mass media !!!
Am
amintiri frumoase din calatoriile intreprinse pana acum. O noapte de cosmar am
petrecut odata in vagonul de dormit de la Piatra Neamt la Bucuresti. Eu si un
oltean simpatic, economist de profesie am nimerit langa cuseta in care era
parintele 1 sau 2, nu stiu exact al gramaticii romanesti, senatorul Pruteanu. A
urcat cu o cohorta de lingai locali care au asezat nenumatatele “bagaje” ale
distinsului savant politician unde trebuia, acesta a pastrat cu el in cuseta doar
doua domnisoare cu picioare lungi precum sinele de cale ferata. Usa a fost
permanent deschisa si prin ea si prin placajul inofensiv dintre noi razbatea strident
pledoaria distinsului care si-a adus si el prinosul sau la analfabetizarea si
pauperizarea romanilor. A vorbit non stop de la Piatra la Bucuresti, parca era
singur cu modélele discipole ale lui in vagon.
Am
incercat diverse variante de a adormi: cu degetele in urechi, cu palmele pe
urechi, cu perna si pledul peste, sau pledul pus in jurul capului; doar atunci
am dat importanta cuvenita telecomenzii, prizei, si altor mijloace de a scapa
de marele gramaticician…dar asta cand era pe micul ecran...
In
cele din urma am inceput sa povestim si noi ca in 1001 de nopti, ce bine ca
restul o mie nu mai erau necesare, tehnica moderna permitand garniturii CFR sa
ajunga dimineata la destinatie…
Imi
amintesc cu placere cum simpaticul coleg de tortura mi-a descris democrática sa
alegere, imediat dupa revolutie ca director plin al unei mari intreprinderi de
transport. A stiut ca se fura in
respectiva institutie si ca sa afle cum, s-a ascuns langa o casiera care oricum
era si inainte subordonata lui si cand a venit primul angajat sa predea banii
incasati in ziua aceea a constat cu surprindere ca erau exact la ban conform valorii
biletelor vandute. A iesi din ascunzis si l-a rugat frumos sa ii spuna marele
secret al obtinerii de catre angajati a spagii de care stia tot satul dar nu si
barbatul. Cu gura pana la urechi bravul subordonat i-a spus ca e foarte simplu,
intr-un buzunar baga banii de pe biletele vandute si in altul spaga. Precum
marele fotbalist Gica Hagi doua decenii mai tarziu va afirma ca fotbalul e mai
greu ca matematica unde totdeauna 1+1=2, asa si el a aflat ca degeaba stia
economie si contabiliate dupa cativa ani de coate roase in amfiteatrele
ASE-ului pentru ca baietii nu aveau de nevoie de prea multa carte ca sa faca
bani folosind patrimoniul a ce cu onor conducea el.
A
urmat apoi o intamplare simpatica din scurta lui sefie, cand s-a pomenit in
birou cu cativa indivizi straini, desprinsi parca din filmele de la care ieseam
cu pielea gaina dupa ce Franco Nero, sau alti eroi scapau teferi din conflictul
cu mafia. Fara alta introducere i-au propus sa le inlesneasca sa cumpere
locatia moderna si imensa unde functiona institutia. Suma de dolari era pentru
un actual demnitar infima si l-ar fi pufnit rasul daca ar fi primit asa o
oferta dar atunci pe respectivul director l-a paralizat... Era era Rolex din istoria Romaniei... A cerut un ragaz iar
cand a venit sorocul le-a spus sigur pe el ca de unde stiu ei ca nu fuge cu
banii. Cel mai dur dintre ofertanti a spus cu intelepciune in romana lui
stricata ca asa ceva era imposibil ca ei stiau unde statea, i-au spus adresa,
ca are o nevasta simpatica si doua fetite minunate care invata la scoala... De
fapt ulterior altcineva a aplicat cu
profit personal poate teoriile stimabililor fosti profesori ai povestitorului
care propavaduiau precum apostolii privatizarea si care acuma nici usturoi nu
au mancat nici gura nu le miroase... Nu mai exista pe fata pamantului nimic din
ce era atunci abia construit si ultramodern...
A
facut ce a facut pana la urma si a plecat in audit, meserie datorita careia era
torturat alaturi de mine de marele gramatician politician...
Ultima
povestire a lui de care imi amintesc era legata de un individ cu care
calatorise nu demult care zicea ca era profesor de istorie. Plin de el individul
i-a spus ca istoria nu e ce stim noi: de exemplu Mihai Viteazul crescuse la
Inalta Poarta si fiind baiat frumos sultanul se indragostise de el. De fapt
turcii nu au venit sa ia tributul cuvenit ci cu cadouri si cu inviatatia catre
domn de a efectua o vizita de placere la Istambul. Luptele sangeroase au fost
de fapt izvorate din refuzul Voievodului la respectivele avansuri nicidecum de
aparare a gliei stramosesti. Am meditat prelung impreuna la ce ar fi insemnat o astfel
de prezentare a istoriei in manuale elevilor. Oricum si fara astfel de creatii
cu adevarat alternative tot acolo am ajuns dar poate cu ceva mai multa
decenta...
Comentarii
Trimiteți un comentariu