10 iunie 2018


10 iunie 2018
Poporul nostru are Alexandria, o culegere cu ce a ajuns pana la noi din ce a fost tanarul disparut in antichitate care a facut un imperiu cu ce avea la indemana atunci nu rachete si antirachete din inima Europei pana in China pornind din marunta Macedonie si pe urmele tatalui sau falnic dar jalnic petrecaret. Prin jocul istoriei azi avem o populatie macedoneana si ea cu schepsis, sunt doua etnii dar ca dobrogean traitor in acel creuzet cu peste 22 de semintii care azi e cel mai mare portavion din lume!!! pun marturie ca oamenii acestia sunt demni, uniti si au dat mereu oameni de baza Romaniei. Pomelicul e mare, diferit dar asa cum Moldova conduce muzica simfonica pictura si literatura, sportul iata e azi cam al macedonenilor. Si o trasatura minunata e seriozitatea cu care lupta fara menajamente dar dobandesc si victoria. In ziua cand se zice ca ucis sau bolnav se stingea primul neroman care cucerea lumea cu geniul lui, un macedonean romanii sarbatoresc a doua zi pe a treia persoana din tara lor care ajunge acolo unde erau candva doar marile vedete ale sportului alb canva cand era al elitelor mondiale, azi nu mai e alb, se poarta orice a ramas oblogatorie racheta. Si mingile si fileul... Deocamdata ca cine stie... Deci noi care am fost vestale la altarul lui Ilie Nastase cand era ce era si era idol national, al Virginiei Ruzici care a aratat ca si femeile romance pot fi acolo sus la inaltimea marelui turn parizian doar cu racheta, munca si talentul, noi astia perdanti in tranzitia emanatilor suntem in a doua zi de bucurie. Tenace, increzatoare in ce poate Simona Halep e a treia mare cuceritoare a unui trofeu de vis pentru oricine stie ceva tenis in Romania, noi multi din astia crescuti de comunisti il stim de la Nastase. Ilie nu altul Doamne Fereste, prin asta si pentru bucuria de ieri putem spune ca intr-o lume cu rachete de alea ucigase si poluare tot ucigase o (a)romanca a scris o pagina ca pe vremurile de trista amintire pentru dusmanii tarii, cand la handbal, fotbal, tenis etc. stateam la masa bogatilor fara sa avem nevoie de imprumuturi de la FMI. Asa sa ne ajute Dumnezeu, sa avem mereu zile de bucurie si glorie nu numai in sport ci in toate!


Comentarii

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Micul prins (2024)

Imagine
de Angel Proorocu   A fost odata ca niciodata o planeta numita Pamant pe care intr-o zi de iunie m-am nascut si eu. Era anul 1959. Chiar in ziua cand bunica mea, mama mamei mele implinea 50 de ani! Unii pretind ca daca stii exact data, ora, minutul   la care apari pe planeta ta pot sa iti ghiceasca ce va sa fie cu tine. Eu nu cred. Exista e drept zodiacuri eu il stiu pe cel chinezesc si pe cel de pe la noi si am unele asemanari cu ce scrie pe acolo si cu ce a fost in viata mea pana acuma. Cam atat!   Ceva timp in urma la o emisiune la televizor de care ma mir ca astia care m-au prins in lat de atata timp nu au gatat-o, Teleenciclopedia a fost un filmulet despre un aviator cu o viata palpitanta franta asa cum era normal pentru un visator undeva in abis. El a fost si un scriitor celebru care a suparat aviatorii ca de dragul artei le-a divulgat secrete, iubit si urat peste tot in lume acesta a scris o poveste dupa chipul si asemanarea lui. Am gasit prin casa „Micul...
Citiți mai multe

Imputernicirea mea

Imagine
Anul 1989 a fost pentru mine anul unor schimbari rapide. Se vede ca existau informatii ca se fura. Atunci Intreprinderea de Contractare,  Conservare si Achizitionare a Produselor Agricole a devenit minister, in viziunea ministrului Zamfir, deci a lui Nicolae Ceausescu era inasprirea controlului. Atunci mai functionau inca Militia, Securitatea, Partidul, Romania etc. Dar cat de complexe sunt imputernicirile, daca se aplicau sau s-ar aplica si azi unde eram acuma…??
Citiți mai multe

Managementul stresului

Am auzit azi, printre multe aiureli spuse la telefonul mobil de cei care folosindu-l in public emit toate cele din mintea lor de multe ori prea goala, in jur. Cadeau cativa fulgi gingasi peste mizeria creata pe bulevarde si strazi  de miile de tone de chimicale care ne polueaza pe toti, distrug pingele dar ce conteaza trebuie ca milioane de smecheri sa se invarta prin oras pe 4 roti… un tip in tramvai vorbea tare de auzea si vatmanul si spunea cuiva de departe ca “la Bucuresti ninge ingrozitor!” Niste pustani discutau la telefon, unul intr-o sala, emana tot felul de idei si proiecte de distractie, la capitolul probleme serioase era ca trebuie sa faca o lucrare la managementul stresului , e normal daca acuma se face orice altceva decat ce e normal…devine foarte stresant... Imi amintesc de un subofiter de politie cu care treceam pe langa niste tineri care tot asa se vedea ca nu prea aveau obiectul muncii. Isi amintea de perioada cand iesise din scoala de subofiteri de militi...
Citiți mai multe